Toamna s-a prăbușit peste mine cu ai ei nori grei și negri.
M-a transformat într-o frunză ruginie. Tu, ia-mă și pune-mă cu grijă la a ta inimă. Poate la primăvară voi înverzi din nou. Poate la primăvară voi fi o păpădie.
Toamna m-a transformat într-o ploaie măruntă și rece.
Lasă-mă să mă aștern peste ai tăi ochi. Lasă-mă, să curg peste ale tale brațe. Poate la primăvară voi deveni Soare cald. Poate mă voi metamorfoza în cer senin.
Toamna mi-a pus în palme ceața.
Culege-o din ale mele palme. Poate la primăvară vei ține în ale tale mâini o zi însorită care îmi va purta numele. Toamna mi-a lăsat al ei frig în al meu suflet. Încălzește-l. Poate la primăvară voi fi flacăra care va arde în al tău interior.
S-a prăbușit toamna peste mine cu ai ei nori grei și negri.
Poartă-mă pe ai tăi umeri puternici. Poartă-mă în a ale tale gânduri. Poartă-mă în ale tale amintiri. Poate îți voi deveni dor.
Poate voi fi anotimpul tău preferat. Poate mă vei ține de mine și-mi vei pune floare la ureche. Poate ne vom avea doar pe noi doi într-o lume atât de mare.
Cu drag, Mary!
