Într-o zi te vei simți singur.
Singur lângă un om pe care susțineai că-l iubești. Vei retrăi aceeași frică și vei avea aceleași dileme pe care le trăiai atunci când erai cu mine. Te vei trezi dimineața și vei fi plictisit pe viață, te va irita sărutul ei și vei dori o schimbare.
În baie robinetul va fi stricat, iar la bucătărie becul va fi ars. În dormitor ușa de la dulap a sărit din balamale, iar broasca de la ușă trebuie schimbată. Facturile trebuie plătite, iar frigiderul e gol.
Ea nu-ți mai sare în brațe, iar tu nu vrei să o mai îmbrățișezi.
Înțelegi că în a ta relație a sosit rutina – cea pe care o detești cel mai mult. Înțelegi că fata care ți-a zâmbit aseară în timp ce cumpărai pâine ar putea să-ți ofere altfel de emoții. Înțelegi că a venit timpul să pleci.
Într-o zi vei înțelege că problema nu a fost în mine sau în ea, ci în tine. Tu, cel care te eschivezi de la responsabilități. Tu, cel care susții că dorești să fii iubit, dar nu oferi reciprocitate și nici nu găsești soluții pentru a trece peste rutină, încercări și greutăți. Tu, cel care doar dorești atenție și grijă, dar în schimb oferi reproșuri.
Într-o zi vei înțelege totul. Vei înțelege că pentru probleme sunt soluții, nu o nouă femeie.
Cu drag, Mary!
