În trecut copilul din mine se credea salvator.
- Unde vedea oameni care suferă, care au traume, care au nevoie de ajutor, acolo era și el, se agăța de gâtul lor și nu se lăsa dus până găsea soluții ca să-i ajute. Nimeni nu-i cerea ajutorul, dar copilul lipsit de iubirea paternă, copilul care mereu credea că dăruind tatălui iubire, atenție, grijă, va fi iubit. Continua să aleagă oameni care aveau în a lor interior la fel copii suferinzi. Oameni care se victimizau, sufereau, învinovățeau.
Nu era vina lor, problema era în mine.
Am lucrat mult la mine, la emoții, la modul de a gândi și a simți. Am învățat să nu mă bag pe gât acolo unde nu mi se cere iubire, atenție și ajutor. Am înțeles că unii oameni nu au nevoie de ajutorul meu, pentru că ei au toate resursele să iasă singuri din impasul în care se află.
Am învățat să zic: Îmi pare rău, astăzi mă aleg pe mine.
Astăzi nu voi sta lângă oameni care mă trădează. Astăzi nu mă voi consuma pentru cei care nu mă tratează cu aceeași atitudine pozitivă, nu au aceeași intenții bune. Astăzi și în celelalte zile mă aleg pe mine, pentru că cel mai important om din viața mea sunt eu. Eu îmi sunt prieten și tot eu îmi voi fi mereu alături, indiferent de circumstanțe.
Cu drag, Mary!
