Ne uităm unul la altul și zâmbim.
Vorbim despre ploaie și flori. Vrem soare. Mult soare. Îți zic ce ar fi să-mi scriu al tău prenume pe a mea piele. Apoi, tac. Dacă în viitorul nostru „noi” nu vom fi?
Va trebui să șterg tatuajul. Să-l scot din pile. Apoi, pozele, amintirile să le ascund. Pozele în mape pe nume „Orizonturi”. Amintirile adânc în suflet. Taci tu. Tac și eu. Vrei ca litera „M” să fie undeva pe al tău corp. Eu cu un „V” lângă inimă. Vrem să fie pentru totdeauna. Viitor.
Știi și tu cum e viața. Cu surprize. Cu multe surprize.
Puține ne promitem. Mult ne iubim. Ne ținem strâns de mână de frică să nu ne pierdem. Și, dacă într-o zi s-ar întâmpla ca viitorul să nu ne aparțină. „V-ul” meu de lângă inimă va fi descifrat de prezent ca „Viitor”, iar „M-ului” tău i se va zice „Mare”. Nimeni că de fapt aceste două litere ascund iubirea noastră.
Cu drag, Mary!
