În viața asta nu e de ajuns să acționezi.
Nu e de ajuns să-ți ceri iertare și să spui că-ți pare rău. Nu e de ajuns să susții că ești gata de orice risc în numele dragostei. Nu e de ajuns să visezi și să-ți dorești un viitor prosper. Nu e de ajuns să scrii un simplu „Ai grijă de tine”. Trebuie și să simți.
Unii se iubesc. Alții se ceartă și se despart.
Unii se țin de mână. Alții duc dorul. Dar nu toți simt. Nu toți au fiori pe coloana vertebrală când sunt sărutați pe frunte. Mulți aruncă cuvinte, doar pentru a cuceri suflete, pentru a avea inimi în palmă. Dar, atât de puțini își asumă cuvintele pe care le spun. Atât de puțini sunt adevărați. Puțini care mai simt cu inima. Mulți au devenit niște roboți cu rațiune.
Puțini vor să dezbrace sufletului celui de alături.
Și, atât de mulți pot dezbrăca trupuri. Dare oare când un om e cu adevărat gol, atunci își dezgolește sufletul sau atunci când îți lasă hainele jos? Puțini știu că a avea un om prin plăceri carnale nu înseamnă că îl ai cu adevărat. Mulți spun că au iubit, însă ei nici măcar nu știu cum arată iubirea. Și, atât de puțini au simțit dragostea până în adâncul sufletului.
Cu drag, Mary!
