Știu că fiecare dintre noi știe că iubirea nu trebuie să o tratezi ca pe o joacă.
Știu că majoritatea știe ce e bine și ce e rău. Știu că despre acest fapt s-au scris în cărți și în articole. Știu că în fiecare zi cineva pe o rețea de socializare distribuie citate despre cât de buni, corecți și iubitori trebuie să fim.
Doar că, a ști și a conștientiza sunt două lucruri diferite.
Când conștientizezi ce consecințe pot aduce anumite alegeri și fapte de ale tale. Te gândești bine, găsești soluții care să nu umilească pe nimeni, să nu lase pe nimeni cu sechele, iar ale tale alegeri să fie omenești și cu bun simț.
Toate acestea scot la iveală omul din tine, omul asumat, omul responsabil, omul care își permite să greșească, dar totodată acționează în moduri frumoase, respectuoase.
E ușor să vii cu un „Iartă-mă” sau cu un „Îmi pare rău”, după ce ai rănit, trădat sau dezamăgit.
Dacă iubești, nu iubi declarativ, dar iubește în tăcere și oferă-i omului drag iubirea ta chiar și atunci când apar greutăți.
Atunci când este bolnav, când este rutină și lipsuri, când pasiunea s-a consumat, când au apărut ridurile, kilogramele în plus, când responsabilitățile sunt copleșitoare, când aveți copiii de crescut și facturi de achitat.
Cu drag, Mary!
