„Femeia trebuie să aibă frică de bărbat.”
„Eu vreau o femeie cuminte, ascultătoare și care să-mi ofere atenție.”
„Vreau o femeie care să iubească cu adevărat, dar să nu fie divorțată și să nu aibă copii, pentru că mama nu este de acord.”
Mai sus sunt câteva fraze spuse de bărbați care îmi mai scriu uneori câte un „Salut”.
Apoi, își spun oful în cinci minute, după aceea discuția se termină repede, pentru că adevărul doare când este spus direct în față, fără ocolișuri.
Măi, bărbați, cei care gândesc ca pe timpurile când era bunica fată mare, femeia nu este un obiect și nu vă aparține, iar voi nu sunteți stăpâni asupra ei, nu aveți dreptul să o jigniți, să o manipulați sau să o abuzați fizic și psihic.
Vă luați iubite nu ca să fie cuminți, ascultătoare, să vă nască copii, să vă spele chiloții, să vă gătească și să întrețină casa. Femeia de alături nu trebuie să se schimbe și să renunțe la visuri, pentru că așa voi doriți.
Voi, nu sunteți capul, nu doar voi luați decizii și nu doar voi trebuie să evoluați, să creșteți în carieră, să străluciți, dar și femeia are acest drept.
Copiii se cresc și se educă împreună, iar dacă soția nu mai vrea să conceapă copii, alegerea ei trebuie respectată, dar nu vă impuneți și nici nu venii cu amenințări sau manipulări.
Voi, nu sunteți mai presus decât noi, femeile, doar că aveți un mădular între picioare.
Noi, femeile, nu suntem supusele voastre și avem tot dreptul să-i punem la punct pe cei care au o astfel de gândire, fiindcă au fost alte femei care au luptat pentru drepturile pe care le avem în prezent.
Cu drag, Mary!
