Când mă doare vreau să dispar.
Să nu mai fiu aici. Să nu mai caut o îmbrățișare. Să nu mai bat la uși pentru a fi auzită. Să nu se mai spună că am multe de făcut. Să nu mai fiu pe placul lor. Să nu mai caut răspunsuri la întrebări care nu sunt complicate. Și, poate că nu e alegerea corectă, dar nu mai știu soluții care să mă elibereze de durerea pe care o simt în adâncului sufletului.
Am obosit.
Nu mai pot să privesc soarelui, e prea strălucitor, e prea mare și prea slab pentru a-mi topi zidurile de gheață din jurul inimii. Apoi, mă opresc în fața oglinzii și zăresc reflecția obosită, tristă, fricoasă și mereu gata să renunțe la visuri din convingerea că nu este destul de bună, că nu e destul de deșteaptă, că sunt alții care se pricep mai bine. Și, face mulți pași în urmă.
Observ durerea din ochi.
O durere cronică pe care o pot vedea doar cei care au avut-o și au purtat-o cu ei mereu. E în mine de când am venit pe această lume. Îmi este prietena și colega de cafea. Știm ambele cum aparențele sunt înșelătoare. La prima vedere nici noi nu suntem observate.
Știu că sunt stări. Stări care vor trece.
Vor fi șterse ca urmele de pe malul mării. Apoi, vor reveni altele. Mă voi învinovăți pentru ceea ce trăiesc. Voi căuta alinare. Mă voi retrage în carapacea mea întunecoasă și îmi voi îmbrățișa durerea.
Probabil e mai ușor de trăit o durere fizică care știu că în scurt timp va dispărea.
E copleșitor de trăit, de dus cu mine, acea greutate din dreptul pieptului. Vreau să merg înainte, însă simt cum mă apasă. Simt cum mă prăbușesc și caut o mână de ajutor. Am găsit-o într-o tehnică.
M-am conectat cu copila mică, neiubită, fricoasă, din propriul interior.
I-am zis că știu cât de mult a dorit să fie iubită, să fie ascultată, să-și trăiască copilăria și să nu se simtă într-o permanentă nesiguranță. I-am șoptit printre lacrimi că îmi dau seama cât e de complicat să fii mereu în întuneric, dar acum eu sunt aici și îi ofer iubirea, siguranța, înțelegerea de care a avut nevoie. Să creadă în mine și să se lase în brațele mele.
Am plâns. Mult.
Dintr-un bolovan enorm, durerea s-a transformat într-o jumătate.
Jumătate de durere duc în dreptul pieptului.
Cu drag, Mary!
