Dacă vrei să vezi fața adevărată a unui om, fără măști, fără dublă personalitate, atunci, cunoaște-l Iarna.
De iarnă oamenii nu se pot ascunde. Își pun căciula și fularul și se duc, grăbiți, supărați, necăjiți, mai puțin îndrăgostiți, spre drumul lor, spre grijile pe care le au zi de zi.
Frigul din suflet nu-l pot înlocui cu nimic, pentru că și afară e -10C°.
Viscol pe dinăuntru. Viscol peste planetă. Parcă și ridurile, iarna, se văd mai bine. Parcă și goliciunea din ochi, iarna o evidențiază mai profund. Lacrimile, vara le ascunzi sub ploaie. Iarna, lacrimile îngheață pe buzele crăpate. De Iarnă oamenii nu-și pot ascunde durerea.
Cu drag, Mary!
