Credem că avem tot timpul din lume, încât renunțăm să luptăm, să visăm, să iubim

Văd în jurul meu oameni care renunță la omul iubit.

Văd tineri care au posibilitatea să învețe și nu vor. Văd oameni care țin cont de părerile lumii și își abandonează visurile. Unii refuză să iubească. Alții vor multe, dar nu fac nimic. Se deosebesc unul de altul, dar îi leagă un singur lucru: toți cred că au tot timpul din lume.

Nimeni nu deține timpul.

Timpul este un flux neîntrerupt, ireversibil. Noi, oamenii, nu avem nici o putere asupra lui. De aceea, iubește azi. Aleargă azi. Luptă azi pentru visurile, dorințele tale. Bucură-te de soare și ploaie.

Îmbrățișează și zâmbește. Mâine ar putea să nu mai existe pentru tine.

Mâine ai putea să dispari pentru totdeauna și e posibil toți să te uite. Omul trăiește în timp atunci când lasă ceva în urma lui, doar atunci când cei rămași pe pământ mai vorbesc despre el, îl mai au ca exemplu. Nu ai nici un drept să reproșezi ceva vieții atât timp cât ești pasiv și pesimist. Nimic nu ți se va oferi dacă nu vei dori ceva cu adevărat, nu vei lupta.

Succesul apare în viața omului doar atunci când se ține cu dinții de dorințele sale cu orice preț.

Oportunitățile și puterea Celui de Sus sunt cu tine din momentul când faci primul pas. Crede, cere și vei avea. Dacă nu înveți, chiar dacă poți, amintește-ți că este cineva care  vrea, dar nu are posibilitatea. Nu lupți tu pentru un post mai mare la serviciu, va fi altcineva. Nu da vina pe soartă. Vina e a ta, deoarece tu nu ai luptat, nu ai cerut, nu ai crezut în tine.

Nu ai tot timpul din lume sărută-l/sărut-o. Iubește azi. Zâmbește, mâine ai putea să nu mai vezi soarele.

Cu drag, Mary!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.