Când vine vorba de iubire, trebuie să fie reciprocitate

E ușor de dorit pe cineva în viața noastră care să ne iubească.

E mai greu de găsit acel om. E greu de așteptat, de învățat din lecțiile vieții. E greu să nu persistăm în greșeli, să ne debarasăm de stereotipuri, de regulile societății, să fim naturali.

E greu să ne vindecăm sufletul rănit.

Nu toți putem și nici nu toți avem capacitatea, puterea, oamenii potriviți lângă noi, ca să luăm fiecare rană aparte și să o tratăm, să înțelegem de ce suntem plini de angoase, de frici, de temeri. Nu-i ușor să rămânem cu noi înșine și să ne ascultăm.

Doar că, în iubire nu putem clădi o relație durabilă, dacă trăim cu trecutul, dacă ducem cu noi fapte neiertate, răni necicatrizate. Relațiile sănătoase nu sunt egoiste. În relațiile sănătoase nu doar se cere, dar se și oferă. Este egalitate. În relațiile sănătoase oamenii trebuie să-și cunoască interiorul și emoțiile.

În dragoste este nevoie de înțelegere și reciprocitate.

Ne comportăm cu cel de alături așa cum am dori să se comporte alții cu noi. Îl iubim pe omul din viața noastră așa cum am dori noi să fim iubiți. Ne ajutăm reciproc. Ne ascultăm. Ne permitem ambilor să ne dezvoltăm, să ne îndeplinim dorințele. Ne acceptăm imperfecțiunile și momentele de tristețe.

Ne ținem de mână și suntem alături indiferent de circumstanțe.

Dragostea se epuizează, din momentul când unul dintre parteneri oferă mult mai mult decât celălalt. Când doar unul se implică în relație. Când doar unul întreține casa, familia și pasiunea.

Când este vorba de iubire, nu mai există „Eu”, ci este doar „Noi”.

Cu drag, Mary!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.