Sunt Femeie – mai mult decât stereotipurile acestei lumi

„Durerea nu se strigă”. „Se suferă în tăcere, departe de ochii lumii” „Când te doare, taci.

Femeile puternice nu se plâng și obligatoriu trec peste tot.” Așa mi s-a spus de mică. Așa mi-au arătat femeile din viața mea. Au tăcut când ar fi trebuit să strige, să ceară ajutor, să se apere. Au stat când ar fi trebuit să plece, să deschidă ușa  cu piciorul, să-și apere adevărul și viața. I-au ținut apărarea celui care le curma libertatea lor și a copiilor lor. Fiindcă, așa le-au învățat. Fiindcă, așa au văzut.

Așa a fost mama și bunica.

Iar eu am înțeles că pot fi altfel. Am înțeles că sunt un alt om și că am venit pe acest punct albastru în alt timp. Timpul când ce a fost mai greu – au trecut prin el alte femei. Mie mi-a rămas să am curaj și să mă bucur de drepturile pe care le am. Pot să zic „Nu”. Pot să fiu furioasă. Pot să plâng, să râd și să o plec dintr-o relație care îmi face mai mult rău, decât bine.

Pot trăi pentru mine și nu pentru copiii, nu pentru lume.

Pot să mă gândesc la ce vreau eu și nu la ce va zice lumea. Îmi pot îmbrățișa vulnerabilitatea și am toată puterea să-mi descătușez durerea blocată în celulele din corpul meu. Pot să divorțez, să votez, să învăț, să aleg cariera, familia sau ambele. Pot mai mult decât călcatul hainelor, conceputul copiilor și pregătitul bucatelor.

Nu sunt doar o bucată de carne.

Și, „Nu-ul” mei nu înseamnă nici „Da” și nici „Mă voi mai gândi”. Pot să mă îmbrac cum simt și cum doresc, fără ca să-mi fie frică că voi fluierată pe stradă sau că un bărbat îmi va face rău. Eu nu accept violența și nici o aplic. Cer ca și asupra mea să nu fie aplicate palme, vorbe jignitoare, control.

Sunt om. Mult mai mult decât toate stereotipurile acestei lumi.

Cu drag, Mary!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *