Sunt oameni care pleacă. Dar rămân în suflet, în amintiri, în poze, pe buze, într-o poezie, în pereții casei

Sunt cuvinte care nu se spun. Sunt ochi care nu se văd și nu se uită. Sunt locuri care vor rămâne aceleași, chiar dacă timpul va trece. Vor fi așa cum le vom păstra în amintiri. Sunt oameni care pleacă. …

Tată, eu m-am tratat. Tată, eu te-am iertat. Tată, eu scriu ca tine și iubesc ca mama – adevărat

Uneori mi te imaginez micuț. Te văd în căsuța mică din mijlocul satului. Văd cum tatăl tău este beat, iar tu speriat stai într-un colț. Plângi și tremuri. Mama ta țipă. Tu te îneci în lacrimi sărate. Tu nu vrei …

Îmi este frică să intru în casă, pentru că acolo sunt scenarii din a mea viață. Acolo sunt săruturile și îmbrățișările tale

Camera de la etajul șapte este rece și obscură. Cândva mă aștepta fiecare obiect din ea. Acum, până și lenjeria îmi este străină. Podeaua e ca de sticlă, se frânge la fiecare pas pe care îl fac. Corpul nud pe …

Credea că nu va pleca, că îl iubește prea mult ca să facă acest pas. S-a înșelat. A plecat pentru totdeauna

Când a intrat în sală a cunoscut-o, chiar dacă nu a văzut-o din ziua în care s-au despărțit. Își aduce aminte bine acea sâmbătă ploioasă în care ea și-a luat hainele și a plecat. Poartă și acum sărutul ei pe …

Nu-ți cer imposibilul, ia-mă în ale tale brațe puternice și fă ca inima mea să creadă în tine

Dacă vii în casă mea, lasă-ți trecutul la ușă. Scutură-ți cu mare grijă papucii și așează-i cu atenție în dulapul de la intrare. Nu-mi aduce flori și nici nu-mi spune că ți-a fost dor de mine. Nu mă întreba când …