Uneori vrei să bei mult, ca să-ți amețească mințile, ca să-ți licărească ochii

Uneori vrei să bei mult, ca să-ți amețească mințile, ca să-ți licărească ochii.

Vrei ca alcoolul să fie o parte din tine. El să-ți defuleze fricile și temerile. Dorești să-ți îneci durerea, amintirile și trecutul. Poate unii pot fi naturali oricând și oriunde. Dar tu nu, așa a fost bunica, așa a fost și mama.

Părerea lumii conta.

Contează și pentru tine. Ai dansa și fără vinul dulce curgând prin vene- sunt prea multe priviri. I-ai mângâia piciorul tipului de la petrecere, dar ,,lumea” te oprește. Ai fi perversă și nebună. Ai trăi cum vrei tu – sincer, după placul tău. Pur și simplu e greu să treci peste stereotipuri, peste părerile de la colțul străzii și încă e mai complicat să-ți uiți educația și modelele din copilărie și adolescență.

Bei pentru că ai iubit bărbați nepotriviți.

Bei pentru că, nu poți trăi fără a ține cont de ceilalți.

Bei pentru naivitate și prostia ta.

Bei fiindcă, vrei să uiți ceea ce te-a rănit.

Bei pentru că, vrei să plângi, să înjuri vecina insuportabilă.

Bei pentru viața ta, poate de rahat, poate prea dulce.

Bei deoarece, vrei să fii rea.

Azi și acum. Te-ai întors la tine.

Mâine vei fi cuminte. Mâine te vei reîntoarce în carapacea ta întunecoasă.

Cu drag, Mary!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *