Îți privesc ochii sinceri de culoarea cerului senin.
În ei văd regrete, dorințe și suferințe. Îți zăresc lumea ta colorată, corectă și blândă. Știu că ai multe răni și totuși ești atât de pozitiv, plin de viață.
Ți-ai demonstrat că poți mai mult decât cred ceilalți din jur. Ai muncit ca să fii cea mai bună versiune a ta. Ai atins orizonturi pe care ceilalți nu au putut. Și nu te dai bătut.
Îți mulțumesc pentru emoțiile pe care mi le oferi, grija și atenția ta.
Și, mă simt vinovată, pentru că mă comport ca o egoistă, că nu sunt în stare să te fac fericit și uneori caut scuze și motive.
Doar că nu vreau să suferi din cauza faptului că nu sunt pregătită să te țin de mână și să te urmez, să-ți îndeplinesc unele așteptări și să fiu lângă tine la bine și la rău. Nu vreau să te dezamăgesc, nu vreau să-ți las un gust amar.
Îmi este frică că te voi pierde, dar vreau să fii iubit mult mai mult decât o pot face eu.
Aleg să-ți las amintiri frumoase și momente unice. Pentru că tu meriți să fii fericit, poate nu lângă mine, poate greșesc, fiindcă îmi este frică de tot ce se poate întâmpla.
Știu că risc, că într-o zi te voi pierde, că o altă femeie te va avea, te va înțelege și îi vei oferi ce ai tu mai bun. Dar, te voi ști fericit și împlinit. Asta va fi de ajuns pentru mine ca să zâmbesc știind că undeva zâmbești și tu, chiar dacă nu lângă mine.
Cu drag, Mary!
