De mâine îți voi spune cine sunt cu adevărat.
De mâine te voi lăsa lângă inima mea ca să-i asculți temerile. De mâine te voi ține de mână, îți voi arăta cerul mare și ne vom pune dorințe când din întâmplare vom zări vreo stea răzătoare. De mâine îți voi povesti despre copilărie și povești. De mâine te voi lăsa în lumea mea. De mâine îmi voi alunga frica de a iubi, de a crede, de a-mi da șanse.
De mâine îți voi crede cuvintele și mă voi arunca în brațele tale.
De mâine îmi voi lăsa capul pe al tău umăr și îmi voi încredința sufletul. De mâine te voi lăsa să fii motivul zâmbetului meu. De mâine vom găti clătite cu ciocolată și poate Eu și Tu se va transforma în Noi. De mâine mă voi lăsa iubită și tot de mâine îmi voi aminti ce înseamnă Dor.
De mâine îți voi permite să mă ții în brațele tale puternice.
De mâine îți voi zice despre iubirile apuse. De mâine mă voi juca în părul tău și voi desena inimioare în palmele tale cu degetul arătător. De mâine voi deschide dulapul cu schelete și te voi lăsa să le ștergi de praf. De mâine îți voi alerga în brațe, îți voi scrie „Bună dimineața” și „Noapte bună”.
De mâine…
Azi lasă-mă în singurătate.
Azi lasă-mă să zic că totul e bine.
Azi lasă-mă printre mii de frici și mape pe nume „Trecut și Amintiri”.
Cu drag, Mary!
