„Te iubesc”. „Și eu la fel”.
Nu, la un „Te iubesc” se răspunde la fel cu un „Te iubesc”.
Iar, dacă nu o poți face,nu mai zi nimic su spune că azi e o zi frumoasă și au înflorit salcâmii, că e primăvară. Și doar primăvara se simte iubirea.
Zi că aseară a fost lună plină, iar tu ai privit-o ore întregi sorbind din paharul cu vin și tot aseară ai aprins pentru prima dată o țigară și ai tras tot fumul în plămâni. Pentru că, nouă, oamenilor ne place să ne omorâm lent.
Spune orice. Dar nu șovăi.
Pentru că, neiubirea se simte și neîncrederea în propriile sentimente, la fel. Dacă nu poți iubi, nu iubi. Dar, nu te juca cu inima oamenilor, cu dragostea lor. Deoarece, toate au un rost și nici un om nu este o coincidență.
Cel care te iubește azi, a fost chemat de tine în nopțile când te simțeai singur și erai invidios pe toți cei care țineau de mână pe stradă și se sărutau în plină zi. Și, a venit, nu atunci când ai dorit, ci la momentul potrivit.
Nu e vina lui că nu-l poți iubi. E vina ta, pentru că nu știi cum e să te iubească cineva sau poate nu e vina nimănui. Pur și simplu la „Te iubesc” se răspunde cu un alt „Te iubesc”. Sincer. Adevărat.
Cu drag, Mary!
