Uneori obosesc să fiu puternică și vreau să fiu slabă

Nu mai vreau să fiu puternică, pentru că așa au fost toate femeile din familia mea, pentru că așa e mama și bunica, pentru că altfel nu ai cum să supraviețuiești în această lume. 

Nu mai vreau să fiu femeia căreia nu-i este frică de divorțuri și despărțiri. Nu mai vreau să fiu reflecția altor femei. Femei străine. Femei cu alegeri greșite, cu amanți, cu copii avortați, cu lacrimi uscate pe pleoapele ochilor.

Nu mai vreau să fiu femeia gospodină, femeia job, femeia mamă, femeia curvă în pat și femeia iubitoare. Nu mai vreau să fiu femeia care are iubirea la pachete. Iubire gratis.

Obosesc să fiu așa cum dictează societatea, cum mă vrea un el, cum mă vrea lumea și ochii străini de pe stradă. Vreau să fiu slabă, să cad când nu mai pot și să plâng în stradă – adevărat, nu în gând, nu în baie, nu pe ascuns, nu seara în pernă.

Vreau să fiu slabă în brațele bărbatului iubit, slabă seara târziu sau dimineața devreme. Vreau să fiu eu – femeia complicată, caldă. Femeia care mușcă. Femeia care iubește. Femeia care tace. Femeia care trăiește pentru ea și nu pentru alții.

Cu drag, Mary!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.