Dacă m-ai îmbrâncit la pământ asta nu m-a împiedicat să nu mă ridic.
Dacă m-ai descurajat și m-ai umilit asta nu m-a făcut să-mi pierd curajul și încrederea în propriile puteri.
Dacă m-ai lovit și m-ai insultat această faptă nu m-a făcut să fiu o femeie supusă și să să-mi fie frică să-mi cer drepturile.
Dacă m-ai alungat din viața ta, de acolo unde am pus suflet, nu mi-am pierdut speranța, am știut că undeva mă așteaptă fericirea.
Dacă mi-ai spus că nu am capacitatea de a-mi îndeplini visurile și dorințele, am crezut în mine și nu m-am dat bătută.
Dacă te-ai comportat cu mine în ultimul hal nu ar în semna că nu te-am iertat.
Te-am iertat pentru tot ce mi-ai făcut. Te-am iertat pentru toată suferința provocată, pentru toate zilele frumoase pe care mi le-ai interzis să le trăiesc.
Te-am iertat…
Pentru tine, cel care mi-a dăruit coșmaruri în loc de amintiri frumoase.
Cu drag, Mary!
