Nu știi cum să trăiești?
Nu-ți fă griji. Într-o zi vei afla. Nu știu cât va fi ora. Ce anotimp va bate la geam. Unde te vei afla și cu cine. Cu copii sau fără. Cu un partener sau nu. Nu știu va fi ploaie sau soare. Nu știu îți vei îndrepta pașii spre Acasă sau vei hoinări prin lume.
Poate te va găsi în brațele cuiva sau singură sub plapumă. Poate vei zâmbi sau vei avea ochii obosiți, lubrifiantul emoțiilor a curs pe obrajii tăi – lacrimile.
Poate vei fi sus, acolo unde ai dorit mereu să ajungi. Ori, vei fi dezamăgită și neîncrezută. Nu știu. Însă știu că vei găsi mai devreme sau mai târziu răspunsul la întrebarea: „Cum să trăiesc?”
Răspunsul va veni când vei fi deschisă să-l afli.
Va fi o cale lungă, anevoioasă și vei avea nevoie de multă iubire față de tine și față de ceilalți. Un proces care te va bulversa, seca de puteri și motivație. În căutarea răspunsului se vor naște alte întrebări mai grele, cu mulți „De ce-uri”. Vei căuta justificări. Vei dori să pui punct, pentru că durerea e complicat de trăit. E mai ușor de fugit, de refulat, de a nega, de a pune responsabilități doar pe umerii altcuiva.
În trecut nu poți schimba nimic.
Însă, poți schimba Aici și Acum. Din cauza faptului că ai anulat să procedezi într-un anumit fel, din frica că nu va fi așa cum tu îți dorești sau te-ai gândit că nu e așa cum ți-ai imaginat. Ai trăit dincolo de prezent. Într-o lume statică, umbrită, cuprinsă în amalgamul suferinței, a regretului, a durerii, a neputinței. Trecutul rămâne intact. Nu e ca o cameră căruia îi poți zugravi pereții murdari. El rămâne demn, amintindu-ți cine ai fost, de unde ai venit și prin câte încercări ai avut curaj să treci.
Iar prezentul e flexibil. Poți corecta. Poți schimba alegeri și păreri.
Îl poți modifica și poți trăia viața așa cum vrei tu. Te poți conecta cu tine, cu părțile din tine, cu corpul tău. În prezent poți iubi, poți ierta, te poți detașa de frici, de complexe străine.
Cum oare e corect să trăim?
Cu drag, Mary!
