Cum ar fi fost dacă în unele momente nu m-aș fi grăbit să iau niște decizii pripite, dar aș fi analizat lucrurile?

 

Mă întreb: Cum ar fi fost dacă nu aș fi trecut prin niște lecții dure în viață?

Cum ar fi fost dacă în unele momente nu m-aș fi grăbit să iau niște decizii pripite, dar aș fi analizat lucrurile? Oare cum ar fi fost dacă nu eram să mă încăpățânez și nu aș fi fost dură cu mine? Cum ar fi fost dacă nu mi-ar fost frică în unele clipe din viață și aș fi spus adevărul pe care unii nu-l doreau ca să-l divulg?

Poate acum nu aș fi fost atât de călită și nu aș fi avut o experiență de viață.

Nu mă mai sperie nimic. Nici mânia, trădarea sau dezamăgirea. Nu mă sperie ura unui om sau indiferența. Nu-mi este frică de singurătate și falsitate. Nu-mi este frică de frig și foame. Sunt pregătită pentru orice încercare. Sunt pregătită să cunosc și întunericul iadului.

Oare cum ar fi fost dacă iadul din interiorul meu nu l-aș fi transformat în rai?

Oare cum ar fi fost dacă nu aș fi iubit? Oare cum are fi fost dacă  nu te-aș fi întâlnit? Oare cum ar fi fost dacă tu nu mi-ai fi tăiat aripile? Oare aș fi învățat să renasc din propria cenușa ca pasărea Phoenix?

Cu drag, Maria!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.