De fiecare dată când închid ușa după mine mă gândesc că e pentru ultima dată.
Și, las lucrurile așa de parcă m-aș mai întoarce. Nu trag draperiile, beau cafeaua în grabă și las urme de ruj roșu pe ceașca mea preferată. Pe scaunul din bucătărie îmi las halatul din dantelă. Cărțile necitite mă așteaptă pe noptieră, iar pe frigider mai stă lista cu responsabilități neîndeplinite. Mai las în chiuvetă și o farfurie murdară.
Las totul într-un haos aranjat care transmite mesajul că mă voi întoarce, că nu am plecat pentru totdeauna.
Îți las acea picătură de speranță că sunt femeia pe care ți-ai dorit-o, că sunt omul care te poate asculta și înțelege. Te las să mai crezi că lângă mine poți fi fericit, că poți trăi emoții intensive și pline de extaz. Te las să crezi în noi. „Noi” pe care l-am îngropat printre indecizie și dileme.
Nu-ți las un„Adio” sec. Nici nu caut mii de scuze. Nu împart justificări. Nu judec și nu pun sentința nimănui.
Te las să crezi că mă voi întoarce. Nu știu când și la ce oră. Dar voi veni și mă voi arunca în brațele tale. Mă voi cuibări la pieptul tău și-ți voi asculta bătăile inimii. Voi tace. Nu-ți voi povesti despre războiul pe care îl duc în interior.
Tu nu vei ști că am murit de mii de ori.
Nu vei cât de complicat îmi este să las oxigenul să-mi pulseze plămânii. Nu-ți voi povesti despre ziua în care am decedat. Nu-ți voi zice că de un an sunt aruncată într-o cameră sumbră, rece, umedă, cu pereții mucegăiți a interiorului meu și zac în propria putrefacție. În exterior încă mai mimez zâmbete. Încă mai joc roluri. Încă mai port măști.
Închid și azi ușa după mine. Azi e pentru ultima dată.
Azi am șters praful și ți-am pregătit prânzul. Ți-am scris un bilețel de dragoste și te-am întrebat dacă crezi în veșnicie, dacă ai iubit vreo dată. Azi mi-am spălat ceașca de cafea. Am tras draperiile, iar soarele mi-a izbit trupul înghețat cu a lui căldură. Cărțile le-am aranjat pe raft. Am pus romanițe în vază și am lăsat un „Te iubesc” pe oglinda din baie. Farfuriile din chiuvetă nu le-am spălat. Te las să crezi că mă voi întoarce.
Azi vreau să plec pentru totdeauna. Azi sunt ca un fluture – trăiesc doar o zi.
Cu drag, Mary!
